A non special day

L-am ajutat pe Prof. P. sa pregateasca sala de clasa pentru Septembrie, dupa ce m-am trezit. In timp ce dadeam jos de pe pereti fotografiile anului trecut si puneam in cutii coloanele grecesti din lut ma gandeam cat mult o sa-mi lipseasca elevii mei de anul trecut…de F. care isi impreuneaza mainile si se uita la tine pe sub ochelari ca o batranica inteleapta apoi iti arunca un zambet cu multe subintelesuri cand ajunge in clasa de dimineata. O sa-mi lipseasca R. cu personajele lui supra naturale, cu a lui curiozitate simpatica si cu sentimentele lui sincere pe care le poarte cu el mereu. Si G., baiatul de la chitara, baiatul cu eseuri, baiatul artist. Bineinteles ca o sa ma gandesc mereu cu drag la A, baiatul cu ochi mari si cuprinzatori care atinge tot ce-i imprejurul lui, parca vrand sa-i citeasca povestea. Corect sau incorect, moral sau imoral K. o sa-mi lipseasca cel mai tare, fata asta o sa aiba mereu un loc in sufletul meu pentru ca mi-a aratat cat de dificil este sa faci parte din lumea ei, dar mi-a arat si ‘dar’-ul…si anume cat de frumos poate fi, a fost poate cea mai sincera relatie cu o fiinta umana pe care am experimentat-o vreodata. Ii multumesc din suflet acestei tinere domnisoare care a avut incredere in mine sa fac ce e bine pentru ea si ca mi-a oferit motivatia de a continua pe acest drum.

Pfiu cat am scris despre asta, orisicum…pe urma a venit Hannah si m-a luat de la scoala sa bem o cafea impreuna. A fost ok, relaxant…starbucks frappucino…apoi inapoi. Apoi nimic.

Advertisement

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.